In 2006, dupa ultimul sau meci oficial de tenis din campionatul profesionist, Andre Agassi, multiplul campion si recordmen, s-a adresat publicului cu lacrimi in ochi : “In ultimii douazeci de ani am gasit loialitate : m-ati sustinut pe teren si in viata . Am gasit inspiratie : mi-ati dat vointa sa reusesc in cele mai grele momente . Si am gasit generozitate, mi-ati dat umerii vostri sa ma sprijin pe ei, sa-mi ating visele”. Acestea au fost si sunt valorile care au contat si conteaza pentru Agassi . Loialitate, inspiratie, generozitate … Bianca inchise cartea in care celebrul tenisman isi povestise viata si incepu sa gandeasca cu ochii deschisi . Ea oare ce valori avea ? Care erau lucrurile solide, sigure din viata ei ? Incepu sa-si exploreze universul inconjurator si se opri prima data la familie : sotul, copiii, parintii erau nucleul in jurul caruia se desfasurau toate miscarile ei de revolutie . Toate actiunile ei incepeau de la grija pentru copii, sprijinul acordat parintilor si umarul pe care il oferea permanent lui Cristian, sotul ei . Mai era ceva, impreuna cu familia si prietenii reusise sa faca niste Revelioane, concedii si petreceri pe cinste in care se distrasera de minune si se simtisera alaturi unul de celalalt . Avea planuri mari in continuare, o casa noua in care cei mici sa aiba mai mult spatiu de lectii si o curte in care sa se joace, iar cei mari un colt in care sa-si desfasoare pasiunile : ea construia puzzle-uri pe care le inrama si le expunea pe peretii casei, el imbina modele de avioane, tancuri sau masini din piese minuscule, delicate, de plastic . Si mai avea un “fix” : de mica citea tot ce-i pica in mana . Jules Verne, Karl May, Sadoveanu, Marin Preda ajungand la Truman Capote, John Fowles si James Joyce . Iar profesorii din scoala au fost pentru ea exemple si modele de urmat in viata . Mai ales cel de fizica, un om cu totul deosebit, explica toate notiunile abstracte si greu de digerat cu o pasiune ce era amplificata parca de lentilele puternice ale ochelarilor . Au fost si cei din facultate, apoi cei de la Master, de la toti a retinut cate ceva construindu-si o piramida a cunostintelor pe care o deschidea mereu atunci cand avea nevoie . Si isi indemna si copiii, Sorin si Ileana, sa-si tina intotdeauna privirea ridicata spre stiinta si cunoastere . Si mai pretuia ceva . Stilul simplu, direct, cald, nepretentios si nesofisticat de a se purta si comunica oriunde si de a interactiona cu altii : pe strada, la serviciu, la spectacole sau in vacanta . Stia ca are o viata simpla, normala, dar foarte fericita cu momente deosebite in care toate sperantele si visele ei prindeau contur. Si ca pasul pe care il facea in fiecare zi, schimband caldura caminului cu atmosfera electrizanta de la serviciu, era unul firesc, in care lucrurile pe care le pretuia cu adevarat aveau o traiectorie naturala, integrandu-se perfect in cultura proprie . Si ca Andre Agassi, intra intotdeauna pe terenul de joc al vietii “Jucand pentru a Castiga” .
* poza de aici
